Expozitie foto la ceainarie

Nu este vorba despre un eveniment viitor, asa cum ar fi fost de asteptat, ci unul care a avut loc cu ceva mai mult timp un urma. A fost un eveniment deosebit pentru mine, care as dori sa se mai repete, sperand la posibilitatea de a prezenta pe viitor rezultate mult mai bune decat cele obtinute pana la momentul respectiv. La urma urmei e nevoi de vointa si credinta in vise…

Cele cateva cuvinte in deschidere au fost precum urmeaza:

Cateva cuvinte creative

“A fost odata ca niciodata” … poate ca asa ar trebui sa inceapa mica mea istorioara, legata de fotografie … pentru ca as dori mai intai sa mentionez cateva momente importante din viata mea, urmand apoi o descriere scurta a activitatii mele de fotograf amator.

Am inceput, copil fiind de doar cativa anisori, prin a ‘admira’ (se va intelege mai departe de ce intre ghilimele), cu ajutorul surorii mele, o colectie de fotografii adunate de tatal nostru intr-o servieta, abandonata intr-un colt din podul casei. Printre fotografii se gaseau si multe vederi cu peisaje sau orase din tara si strainatate. Gandul ne purta mai departe catre locatiile unde erau facute, caci atunci oricum stiam prea putine despre posibilitatile de a le vizita pe viitor.

In rest majoritatea erau poze cu diferite persoane. Si acum am sa explic si ce a insemnat ‘a admira’ acele poze: ne-am folosit de pixuri, creioane, carioci pentru a mazgali persoanele pe care nu am reusit sa le identificam sau am completat cu ce consideram ca lipseste din peisajul respectiv, de exemplu cu un copac sau o bancuta: greseala fotografului ca nu a stiu sa le incadreze si pe acelea in poze :D.

A trecut timpul si n-am mai avut alte poze de actualizat. In liceu, am reusit sa-mi strang cativa banuti, ajutandu-l pe tatal meu la diferite treburi in vacantele de vara, si mi-am luat primul meu aparat foto: un aparat pe film, de slaba calitate, cu tragere manuala a filmului … dar totusi era un aparat foto. Cu el am imortalizat multe momente din viata de liceu si am avut si ceva tentative de a surprinde unele peisaje. Marele dezavantaj al aparatului era ca partea de prindere a filmului nu functiona intotdeauna cum trebuie si mai aveam surpriza ca ceea ce credeam eu ca fotografiez sa se piarda intiparit pe carcasa de plastic din spatele aparatului, si nicidecum nu se intiparea pe filmul foto.

Primul aparat digital a venit abia la inceputul anului 2 de facultate, dupa eforturi deosebite de a-l selecta pe cel care consideram eu ca a fi cel mai bun si dupa o goana nebuna cu bicicleta pana la magazinul de unde puteam sa-l achizitionez. Dar asta e cu totul alta poveste… In mare parte ceea ce faceam atunci erau doar poze fara vreo tentativa de a crea ceva special, artistic, doar imortalizam momentele din viata mea si a celor apropiati mie.

Au mai trecut cativa ani si apoi am vazut la un coleg de munca primele aparate foto ceva mai performante si chiar primul DSLR. Normal, ca mi-am dorit si eu unul. Intai a fost unul ceva mai performant, insa nu DSLR, cu care cred ca l-am inebunit pe seful meu facand tot felul de teste, in timpul unei calatorii lungi cu trenul spre Germania. Apoi, din dorinta de a avea posibilitatea de a schimba si obiectivele, a urmat un DSLR. Acest DSLR l-am folosit o perioada indelungata de timp, un 350D de la Canon, si majoritatea fotografiilor expuse aici sunt facute cu acesta.

Am citit mult pe blog-uri, in reviste, am primit critici pozitive si negative din partea altora si am participat la diferite concursuri foto. Toate acestea pentru a ma perfectiona din punct de vedere a fotografiilor realizate. Si toate au dat roade, pentru ca din punctul meu de vedere rezultatele erau din ce in ce mai multumitoare.

La un moment dat am avut parte si de o surpriza foarte placuta, din partea unei persoane dragi, si am primit o carticica cu o parte din fotografiile mele tiparite acolo, aranjate frumos in functie de categorie. Acest cadou mi-a oferit un impuls pozitiv in a merge mai departe si a ma perfectiona din ce in ce mai mult in domeniul fotografic. Stiam ca se poate mai mult si mai bine decat puteam la momentul respectiv, si la urma urmei, intotdeauana se poate si mai bine.

Din punctul meu de vedere fotografia ne permite sa pastram diferite momente sau lucruri frumoase din jurul nostru de-a lungul timpului, oferindu-ne posibilitatea de a le prezenta si altora. Avand posibilitatea de a calatori din cand in cand, pe ici pe colo, am reusit sa imortalizez unele amintiri, prin intermediul fotografiilor, incercand totodata sa le surprind din unghiul cel mai bun, in conditiile optime de iluminare si asa mai departe…. M-a atras destul de mult, ca si domeniu, fotografia de fotoreportaj, insa am reusit mai mult sa realizez peisaje, portrete, fotografie de strada si abstracte. Domeniul abstract mi-a placut iarasi destul de mult, datorita intelesurilor ascunse pe care le poate integra o imagine.

Denumirea expozitiei “pixeli creativi” vine de la faptul ca in ziua de astazi majoritatea fotografiilor sunt in format digital, fiind formate dintr-o multitudine de pixeli de diferite culori. In functie de modul in care acestia sunt aranjati in fotografie creeaza o imagine sau alta.

La final vroiam sa mentionez faptul ca de un an de zile am cam renuntat la fotografie, spre surprinderea multora. Poate am sa ma reapuc in curand, asta nu pot sa zic. Motivul sau motivele pentru care am luat aceasta decizie sunt inca incerte si pentru mine iar daca multi se asteaptau sa zic ceva concret in acest sens, nu cred ca ii voi multumi acum.

Totodata, pe aceasta cale vreau sa le multumesc si celor care au avut rabdare, mai mult sau mai putin, sa ma astepte de multe ori sa montez trepiedul, sa-l demontez si sa ma invart macar jumate de ora in jurul lui. Multumesc tuturor celor care au dorit sa participe la aceasta deschidere si ceainariei ‘Ceai et caetera’ pentru gazduirea acestui eveniment.

Va doresc o seara frumoasa!

O selectie sumara a imaginilor expuse la momentul respectiv urmeaza.

 

Partea cea mai buna este ca m-am reapucat de fotografie, un hobby cu adevarat frumos.

Lasă un răspuns